Un program de sprijin psihologic poate fi unul dintre cele mai apreciate beneficii din oferta unei companii si, totusi, sa fie folosit de foarte putini angajati. Rata scazuta de utilizare este usor de interpretat ca lipsa de interes. In multe organizatii, ea reflecta barierele care apar inainte ca un angajat sa faca prima programare. Increderea, cultura organizationala, comportamentul managerilor si felul in care este comunicat beneficiul influenteaza aceasta decizie la fel de mult ca serviciul oferit.
Primul pas este cel mai greu
Multi oameni iau in calcul ideea de a merge la terapie cu mult timp inainte sa faca o programare. Intre cele doua momente apare adesea o perioada de ezitare. Teama de a fi priviti diferit sau tendinta de a minimiza propriile dificultati ii fac pe multi sa amane decizia.
Interesant este ca aceleasi persoane care incurajeaza un prieten sa mearga la terapie pot avea dificultati atunci cand vine vorba despre propria situatie. In mediul profesional, ideea ca vulnerabilitatea ar putea fi interpretata drept lipsa de rezistenta sau de implicare ramane pentru multi o teama reala. Asta explica de ce simpla existenta a unui beneficiu nu inseamna automat ca el va fi si folosit.
Mesajele pe care cultura le transmite zilnic
O companie poate vorbi despre wellbeing in prezentari sau sedinte interne, insa angajatii isi formeaza parerea din experientele de zi cu zi. Conteaza daca managerii isi iau concediu fara sa simta nevoia sa se justifice sau daca angajatii pot comunica deschis atunci cand simt ca sunt coplesiti.
Acelasi lucru se intampla si in cazul sanatatii mintale. O singura gluma despre mersul la psiholog sau un comentariu nepotrivit facut intr-o sedinta poate transmite un mesaj mult mai puternic decat o campanie interna bine realizata.
Angajatii observa rapid daca sprijinul pentru sanatatea mintala face parte din cultura organizatiei sau ramane doar un mesaj din comunicarile interne.
Managerii dau tonul
Pentru cei mai multi angajati, managerul este persoana care stabileste ce comportamente sunt acceptate in echipa.
Daca un manager raspunde cu empatie atunci cand un angajat trece printr-o perioada dificila, ceilalti membri ai echipei vor avea mai multa incredere ca pot cere sprijin atunci cand simt nevoia. In schimb, daca toate conversatiile se rezuma la rezultate si performanta, multi vor prefera sa isi ascunda dificultatile, chiar daca au la dispozitie sedinte de terapie.
Managerii nu trebuie sa ofere solutii psihologice si nici sa preia rolul unui specialist. Este suficient sa creeze un mediu in care oamenii simt ca pot spune ca au nevoie de ajutor, fara sa se intrebe daca acest lucru le va afecta reputatia profesionala.
Un beneficiu uitat este un beneficiu nefolosit
Felul in care este comunicat un beneficiu influenteaza si felul in care este perceput. Daca este prezentat o singura data, la lansare, multi angajati vor uita rapid detaliile. Peste cateva luni, unii nu isi mai amintesc cate sedinte sunt incluse, iar altii nu stiu daca programarile sunt confidentiale.
Comunicarea are rolul de a elimina aceste incertitudini. Angajatii au nevoie sa afle cum functioneaza programul si in ce situatii poate fi util. De multe ori, oamenii ajung la terapie pentru stres, epuizare sau conflicte care au inceput sa le afecteze munca, nu doar dupa evenimente majore.
Beneficiul trebuie readus periodic in comunicarea interna, astfel incat angajatii sa isi aminteasca de el atunci cand apare nevoia.
Cand procesul devine o bariera
Chiar si atunci cand un angajat este hotarat sa ceara ajutor, procesul de accesare poate deveni un obstacol. Daca trebuie sa caute informatii in mai multe locuri sau sa completeze formulare lungi, este foarte usor sa amane decizia. Iar cand vine vorba despre sanatatea mintala, amanarea inseamna adesea renuntare.
Prima experienta cu programul contribuie la increderea pe care oamenii o au in el. Un proces simplu de programare si intervalele flexibile cresc sansele ca beneficiul sa fie folosit.
Ce spune rata de utilizare
Numarul programarilor este unul dintre primele lucruri pe care echipele de HR le urmaresc atunci cand evalueaza un beneficiu de sanatate mintala. Totusi, aceasta cifra spune foarte putin atunci cand este analizata separat.
O utilizare redusa poate indica lipsa de incredere sau dificultati de acces. In alte situatii, aceeasi rata poate reflecta o perioada cu mai putine provocari pentru angajati. Tocmai de aceea, datele capata sens atunci cand sunt analizate impreuna cu rezultatele sondajelor interne, nivelul de engagement, absenteismul sau fluctuatia de personal.
Beneficiile de sanatate mintala depind in mare masura de increderea oamenilor. Impactul lor apare atunci cand angajatii simt ca le pot folosi fara teama de judecata sau explicatii suplimentare.
